Puroi in gat este un semn clasic de infectie a amigdalelor sau a faringelui si ridica imediat intrebarea: in cat timp trece. Raspunsul depinde de cauza, de varsta, de tratament si de aparitia complicatiilor. In continuare gasesti repere clare despre durate tipice, semnale de alarma si ce spun ghidurile actuale ale OMS, CDC si ECDC.
Ce inseamna puroi in gat si ce semnaleaza
Puroiul in gat arata de obicei exsudat pe amigdale sau pe peretele posterior al faringelui. Este frecvent asociat cu amigdalita bacteriana cu streptococ de grup A, dar poate aparea si in viroze severe, mononucleoza, candidoza orala sau in abcesul peritonsilar. Puroiul in sine nu spune cauza, insa contextul clinic o sugereaza. Febra inalta, durere marcata la inghitire si ganglioni mariti inclina balanta spre cauza bacteriana.
CDC mentioneaza ca intre 20% si 30% dintre copiii cu durere in gat au faringita streptococica, in timp ce la adulti procentul scade la 5%–15%. In 2024, ECDC a raportat valuri sezoniere de infectii streptococice in Europa, cu variatii regionale, dar fara rezistenta la penicilina pentru Streptococcus pyogenes. Asta conteaza pentru durata, pentru ca tratamentul corect scurteaza evolutia si reduce riscul de complicatii. In general, ameliorarea semnificativa apare la 24–48 de ore dupa inceperea antibioticelor in cazurile bacteriene confirmate.
Cauze frecvente si cat dureaza fiecare
Virozele respiratorii reprezinta 70%–90% din durerile in gat la adulti, conform CDC. In aceste cazuri, puroiul poate fi discret sau absent, iar simptomele se amelioreaza de obicei in 3–5 zile, uneori pana la 7 zile. Mononucleoza infectioasa poate aduce depozite albe consistente pe amigdale si o stare de oboseala prelungita. Durata simptomelor poate fi de 2–4 saptamani, cu ameliorare treptata, iar depozitele pot persista 7–14 zile.
Faringita streptococica se vindeca mai repede cu antibiotice: ameliorare la 24–48 de ore, remiterea febrei in 24 de ore la multi pacienti si vindecare completa uzual in 7–10 zile. Abcesul peritonsilar necesita drenaj; durerea si trismusul scad in 24–72 de ore dupa interventie, dar recuperarea completa dureaza 1–2 saptamani. Crizele recurente de amigdalita pot indica evaluare ORL pentru amigdalectomie, mai ales cand apar 5–7 episoade intr-un an. Candidoza orala raspunde la antifungice topice in 3–7 zile. In toate cazurile, hidratarea, analgezicele si repausul accelereaza confortul, chiar daca nu scurteaza semnificativ durata bolii virale.
Semne de alarma si cand trebuie mers la medic
Nu orice gat cu puroi este o urgenta, dar exista semnale care cer evaluare rapida. Daca durerea creste, daca respiri dificil sau nu poti inghiti lichide, mergi imediat la medic. ECDC a avertizat in 2023–2024 asupra cresterii cazurilor invazive de streptococ in unele tari europene, mai ales la copii si varstnici. Interventia timpurie previne complicatii serioase, inclusiv abces peritonsilar sau deshidratare severa.
Puncte cheie pentru a solicita ajutor medical:
- Durere severa la inghitire, imposibilitatea de a inghiti saliva sau trismus.
- Febra peste 39°C persistenta mai mult de 48 de ore in ciuda antitermicelor.
- Respiratie dificila, voce “abia soptita” sau hipersalivatie.
- Durere unilaterala marcata, devierea uvulei, halena puternica.
- Erupte cutanate, rigiditate a gatului, confuzie sau stare generala foarte alterata.
- Deshidratare: urini inchise la culoare, ameteli, gura uscata sever.
La copii mici, semnele de alarma includ refuzul complet al lichidelor, letargia si plinsul slab. La adultii cu boli cronice, imunodeficiente sau sarcina, pragul pentru a merge la medic trebuie sa fie mai scazut. CDC recomanda testare rapida pentru streptococ daca exista criterii clinice sugestive, pentru a ghida tratamentul corect.
Diagnostic corect: ce teste scurteaza drumul spre vindecare
Diagnosticul incepe cu anamneza si examenul clinic: febra, exsudat, adenopatii, tuse absenta sugereaza streptococ. Testul rapid antigenic (RADT) pentru streptococ ofera rezultat in 10–15 minute; in 2024, ghidurile CDC indica o sensibilitate medie in jur de 85% si o specificitate peste 95%. Un test negativ la copil poate necesita confirmare prin cultura. Cultura din exsudat faringian ramane standardul, cu rezultat in 24–48 de ore.
Optiuni de evaluare frecvente:
- Test rapid streptococ (RADT) pentru confirmare imediata si tratament tintit.
- Cultura faringiana, utila la rezultate neconcludente sau in recaderi.
- Test PCR multiplex in clinici cu acces la tehnologie, cu sensibilitate inalta.
- Hemoleucograma si markerii inflamatori (CRP) in forme severe sau atipice.
- Ecografie cervicala sau CT pentru suspiciune de abces peritonsilar.
- Testare EBV pentru mononucleoza cand tabloul clinic o sugereaza.
Un diagnostic rapid reduce utilizarea inutila a antibioticelor. OMS, prin cadrul AWaRe, incurajeaza alegerea antibioticelor de tip “Access” si scurtarea expunerii. In practica, un RADT pozitiv permite inceperea imediata a penicilinei sau amoxicilinei, care raman eficiente in 2026 impotriva streptococului de grup A, conform rapoartelor ECDC.
Tratament: ce functioneaza si in ce interval de timp
In faringita streptococica, penicilina V sau amoxicilina 10 zile raman standard. Ameliorarea apare la 24–48 de ore; contagiozitatea scade semnificativ dupa 24 de ore de antibiotice, potrivit CDC. Pentru alergie la penicilina, se foloseste azitromicina 3–5 zile sau claritromicina 5–7 zile, tinand cont ca rezistenta macrolidica in UE a variat intre 10% si 25% in 2024–2025, in functie de tara (ECDC). Analgezicele precum ibuprofen sau paracetamol reduc durerea si febra. Un corticosteroid unic, de tip dexametazona, poate grabi reducerea durerii in primele 24–48 de ore.
In viroze, antibioticele nu scurteaza durata. Sprijinul include lichide calde, gargara cu apa sarata, miere la adulti, odihna si evitarea iritantilor. Abcesul peritonsilar necesita drenaj, antibiotic intravenos initial si apoi oral, cu ameliorare rapida a durerii in 1–3 zile. Pentru candidoza, nistatina sau miconazol topic aduc imbunatatire in 3–7 zile. NHS si CDC recomanda intoarcerea la scoala sau serviciu dupa 24 de ore de antibiotice si fara febra, deoarece riscul de transmitere scade mult in acest interval. Respectarea duratei complete a tratamentului scade recidiva si complicatiile post-streptococice.
Cat dureaza vindecarea: timeline realist zi cu zi
Durata tipica depinde de cauza si de interventia rapida. In streptococ, primele 24 de ore cu antibiotice aduc scaderea febrei si a durerii. La 48 de ore, inghitirea devine mai usoara, iar depozitele pot incepe sa se reduca. Pana la ziua 5–7, simptomele se estompeaza clar. In viroze, varful simptomelor este in zilele 2–3, cu ameliorare din ziua 4 si revenire la normal in ziua 5–7. In mononucleoza, depozitele pot persista 1–2 saptamani, dar oboseala poate dura mai mult.
Timpuri orientative utile:
- Viroze comune: 3–5 zile pana la ameliorare, rareori peste 7 zile.
- Streptococ cu antibiotic: ameliorare in 24–48 de ore, rezolutie in 7–10 zile.
- Abces peritonsilar: ameliorare in 1–3 zile dupa drenaj, recuperare in 1–2 saptamani.
- Candidoza orala: 3–7 zile cu antifungic topic.
- Mononucleoza: exsudat 7–14 zile, oboseala 2–4 saptamani sau mai mult.
Revenirea la activitatile obisnuite este sigura cand nu mai exista febra de 24 de ore si durerea este controlata. CDC noteaza ca dupa 24 de ore de antibiotice, pacientii cu streptococ sunt mult mai putin contagiosi. Hidratarea, alimentatia usoara si somnul adecvat accelereaza recuperarea. Daca in 72 de ore nu observi niciun progres, este nevoie de reevaluare clinica si, uneori, schimbarea tratamentului.
Complicatii posibile si de ce timpul conteaza
Intarzierea diagnosticului poate duce la abces peritonsilar, otita medie, sinuzita sau, rar, complicatii post-streptococice precum febra reumatica ori glomerulonefrita. Incidenta abcesului peritonsilar este estimata la 10–30 la 100.000 de persoane anual, cu varf la adolescenti si adulti tineri. Recidiva este posibila, mai ales la fumatori si la cei cu episoade frecvente de amigdalita. Tratamentul corect in primele 48 de ore scade net aceste riscuri.
ECDC a subliniat in 2024–2025 importanta stewardship-ului antibiotic. Rezistenta la macrolide a streptococului de grup A a atins in unele tari europene praguri de 15%–25%, in timp ce rezistenta la penicilina ramane practic nula. Aceasta realitate arata de ce penicilina si amoxicilina raman prima alegere. Netratata, faringita streptococica poate prelungi simptomele peste 10 zile si creste riscul de transmitere in familie si colectivitati. O atentie speciala la copiii sub 5 ani si la varstnici este justificata, deoarece deshidratarea si complicatiile pot progresa mai rapid in aceste grupe.
Frecventa recaderilor si cand se discuta despre amigdalectomie
Unii pacienti se confrunta cu episoade repetate de gat cu puroi. Recaderile pot avea legatura cu expunerea la colectivitati, fumat pasiv, reflux gastroesofagian sau tratamente incomplete. Date clinice arata ca un istoric de 5–7 episoade intr-un an sau 3–4 episoade pe an, repetate 2–3 ani la rand, poate justifica trimiterea la ORL pentru a discuta amigdalectomia. Procedura scade substantial frecventa episoadelor in urmatorul an, dar nu garanteaza absenta totala a infectiilor respiratorii.
NHS noteaza ameliorari semnificative ale calitatii vietii in populatiile selectionate corect. Durata de recuperare dupa amigdalectomie este de aproximativ 10–14 zile, cu durere controlata de analgezice. Reinfectiile streptococice pot surveni chiar si dupa operatie, dar de regula mai rar. Strategiile de prevenire raman importante: igiena mainilor, evitarea partajarii tacamurilor si periutei de dinti in timpul episodului acut si inlocuirea periutei la 48–72 de ore dupa inceperea antibioticelor pentru a diminua riscul de reinoculare.
Prevenire, igiena si masuri practice pentru a scurta evolutia
Chiar daca nu poti preveni toate episoadele, poti reduce riscul si durata. Igiena mainilor, aerisirea spatiilor si hidratarea raman esentiale. Vaccin antigripal anual poate reduce incarcatura virozelor iarna si scade riscul complicatiilor. CDC recomanda ramanerea acasa daca ai febra sau durere severa, pentru a limita transmiterea. In familii, dezinfectarea suprafetelor frecvent atinse ajuta la controlul raspandirii.
Obiceiuri cu impact pozitiv:
- Spalat pe maini 20 de secunde, mai ales dupa tuse sau stranut.
- Evitarea atingerii fetei si a partajarii sticlelor, paharelor, tacamurilor.
- Umidificarea aerului in camere uscate pentru confort faringian.
- Hidratare constanta si mese moi, usor de inghitit.
- Inlocuirea periutei de dinti la 2–3 zile dupa inceperea antibioticelor.
- Respectarea intregii cure de antibiotic pentru a preveni recidiva.
OMS incurajeaza utilizarea judicioasa a antibioticelor: doar cand testele sau criteriile clinice o justifica. In 2026, mesajul ramane valabil in contextul rezistentei antimicrobiene in crestere la alti patogeni la nivel global. Daca apar frecvent dureri in gat cu depozite albe, discuta cu medicul despre evaluari suplimentare, inclusiv pentru reflux, alergii sau imunodeficiente. Cu un plan corect, cele mai multe episoade se rezolva in intervalele descrise, iar riscul de complicatii scade vizibil.
