Terapia de familie este un tip de psihoterapie care implică toți membrii unei familii simple sau familii vitrege și, în unele cazuri, membrii familiei extinse (de exemplu, bunicii). Un terapeut sau o echipă de terapeuți desfășoară mai multe sesiuni pentru a ajuta familiile să identifice și să depășească probleme importante care pot interfera cu funcționarea familiei și a mediului acasă.
Scopul terapiei de familie
Scopul terapiei familiale este de a ajuta membrii familiei să își îmbunătățească comunicarea, să rezolve problemele familiei, să înțeleagă și să gestioneze situații familiale speciale (de exemplu, un deces, boli fizice sau mentale grave sau problemele legate de un copil sau adolescent) și să creeze un mediu mai funcțional acasă.
Pentru familiile în cadrul cărora un membru suferă de o boală fizică sau psihică gravă, terapia de familie îi poate educa pe ceilalți membrii ai familiei în legătură cu respectiva boală și rezolvarea problemelor asociate îngrijirii bolnavilor.
Pentru copii și adolescenți, terapia de familie este utilizată cel mai adesea atunci când copilul sau adolescentul are o tulburare de personalitate, anxietate sau dispoziție care le afectează modul în care se comportă în familie și societate sau când se formează o familie vitregă sau încep să aibă dificultăți de adaptare la noua viață de familie.
Cele mai citite articole
Familiile cu membri dintr-un amestec de medii rasiale, culturale și religioase, precum și familiile formate din cupluri de același sex care cresc copii, pot beneficia, de asemenea, de terapia familială.
Cum se desfășoară terapia de familie
Terapia de familie este în general condusă de un terapeut sau o echipă de terapeuți care sunt instruiți și experimentați în tehnici de terapie de familie și de grup. Terapeuții pot fi psihologi, psihiatri, asistenți sociali sau consilieri. Terapia de familie presupune ședințe de terapie multiple, de obicei de cel puțin o oră fiecare, efectuate la intervale regulate (de exemplu, o dată pe săptămână) timp de câteva luni.
De obicei, terapia de familie este inițiată pentru a aborda o problemă specifică, cum ar fi un adolescent cu o tulburare psihologică sau încercarea de a depăși moartea cuiva apropiat. Cu toate acestea, frecvent, ședințele de terapie dezvăluie probleme suplimentare în familie, cum ar fi probleme de comunicare.
În cadrul unei sesiuni de terapie, terapeuții caută să analizeze procesul de interacțiune și comunicare a familiei în ansamblu și nu consiliază separat fiecare membru în parte al familiei.
Terapia de familie se bazează pe teoria sistemelor familiale, în care familia este privită mai degrabă ca un organism viu, nu doar ca sumă a membrilor săi individuali. Terapia de familie folosește teoria sistemelor pentru a evalua membrii familiei în funcție de poziția sau rolul lor în cadrul sistemului în ansamblu. Problemele sunt tratate prin schimbarea modului în care funcționează sistemul, mai degrabă decât prin încercarea de a „repara” un anumit membru.
