Lesinul: Un fenomen comun
Lesinul, cunoscut medical sub termenul de sincopa, este un fenomen comun care poate aparea la persoane de toate varstele. Desi de multe ori nu este periculos, lesinul poate indica uneori probleme medicale subiacente care necesita atentie. Aproximativ 3% dintre barbati si 3,5% dintre femei au experimentat lesinuri la un moment dat in viata lor, conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Intelegerea modului in care corpul reactioneaza in timpul unui lesin poate ajuta la identificarea cauzelor si la prevenirea acestuia in viitor.
Ce se intampla in corp inainte de lesin?
Lesinul este rezultatul unei scaderi bruste a fluxului sanguin catre creier, ceea ce duce la pierderea temporara a constiintei. Inainte de a lesina, corpul trece printr-o serie de schimbari fiziologice. Aceste schimbari sunt adesea insotite de simptome cum ar fi ameteli, greata, vedere incetosata, transpiratii reci si batai rapide sau neregulate ale inimii. Aceste simptome sunt un semn ca creierul nu primeste suficient sange si oxigen. De obicei, corpul va incepe sa trimita semnale de alarma cu cateva minute inainte de a leșina, oferind astfel o sansa de a preveni caderea.
In contextul acestor schimbari, sistemul nervos autonom, care regleaza functiile involuntare ale corpului, are un rol crucial. Sistemul nervos simpatic, responsabil cu reactiile de „lupta sau fugi”, poate fi activat in exces in situatii stresante, crescand ritmul cardiac si tensiunea arteriala. In schimb, sistemul nervos parasimpatic poate prelua controlul brusc, determinand o scadere a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac, ceea ce duce la lesin. Acest dezechilibru poate fi cauzat de diverse factori, cum ar fi stresul emotional, expunerea prelungita la caldura sau efortul fizic intens.
Cauzele comune ale lesinului
Lesinul poate fi declansat de o serie de factori, atat fizici, cat si emotionali. Unele dintre cele mai frecvente cauze includ deshidratarea, hipotensiunea ortostatica, anemia si atacurile de panica. In anumite cazuri, lesinul poate fi indus de vedere sangelui sau de o reactie emotionala intensa. Alti factori pot fi legati de conditiile de mediu, cum ar fi caldura extrema sau lipsa de aerisire intr-un spatiu inchis. Unele cauze comune ale lesinului sunt:
- Deshidratarea: Lipsa de lichide in corp poate reduce volumul de sange, afectand astfel fluxul sanguin catre creier.
- Hipotensiunea ortostatica: Schimbarile bruste de postura, cum ar fi trecerea de la sezut la pozitia verticala, pot provoca o scadere a tensiunii arteriale.
- Hipoglicemia: Nivelurile scazute de zahar in sange pot duce la slabiciune si lesin.
- Factori emotionali: Stresul intens sau frica pot declansa o reactie de lesin.
- Conditii medicale: Afectiuni cardiace, cum ar fi aritmiile, pot fi o cauza subiacenta a lesinului.
Intelegerea acestor cauze poate ajuta la identificarea si prevenirea potentialelor episoade de lesin.
Ce se intampla in timpul lesinului?
In timpul lesinului, corpul intra intr-o stare de repaus in care muschii se relaxeaza, iar persoana isi pierde constiinta pentru o perioada scurta de timp, de obicei intre cateva secunde si un minut. Aceasta lipsa de constiinta permite corpului sa restabileasca fluxul sanguin normal catre creier. In majoritatea cazurilor, persoana afectata isi revine imediat dupa ce cade la pamant, deoarece pozitia orizontala ajuta la imbunatatirea circulatiei sangelui. Totusi, daca lesinul dureaza mai mult de un minut, poate fi necesar sa se solicite asistenta medicala, deoarece ar putea indica o problema medicala mai grava.
Corpul foloseste acest mecanism de auto-aparare pentru a preveni daunele cerebrale. In timp ce este lesinata, persoana poate experimenta spasme ale muschilor sau o paloare a pielii din cauza scaderii fluxului sanguin. In unele cazuri, poate aparea o transpiratie abundenta sau respiratie greoaie. Este important ca persoana afectata sa fie pusa intr-o pozitie sigura si confortabila pana isi revine complet.
Ce sa faci dupa ce cineva lesina
Atunci cand o persoana lesina, este esential sa actionam rapid si eficient pentru a asigura siguranta acesteia si pentru a preveni accidentarile. Primul pas este sa verificam daca persoana respira si are un puls regulat. In cazul in care aceste semne sunt prezente, este recomandat sa asezam persoana pe spate si sa ridicam usor picioarele pentru a imbunatati circulatia sangelui catre creier. Actiunile necesare dupa un lesin includ:
- Asigurarea sigurantei: Mutati persoana intr-un loc sigur, departe de obiecte periculoase.
- Ridicarea picioarelor: Aceasta masura ajuta la restabilirea fluxului sanguin catre creier.
- Verificarea respiratiei si a pulsului: Asigurati-va ca persoana respira adecvat si are un puls regulat.
- Asigurarea confortului: Desfaceti hainele stramte si asigurati confortul persoanei.
- Solicitarea ajutorului medical: Daca persoana nu isi revine rapid, este esential sa chemati ajutor medical.
Este important sa ramanem calmi si sa actionam cu promptitudine pentru a oferi ajutor rapid si eficient.
Prevenirea lesinului
Desi multe episoade de lesin nu pot fi prevazute sau prevenite, exista masuri care pot reduce riscul acestora. Mentinerea unei hidratari adecvate, evitarea statului prelungit in picioare fara miscare si gestionarea nivelului de stres sunt strategii eficiente pentru prevenirea lesinului. De asemenea, este important sa recunoastem semnele de avertizare ale unui lesin iminent si sa actionam prompt pentru a evita caderea si posibilele accidentari.
Un alt pas important in prevenirea lesinului este o alimentatie echilibrata si regulara, care poate preveni scaderea brusca a nivelului de zahar din sange. Persoanele cu afectiuni medicale preexistente, cum ar fi bolile cardiace sau diabetul, ar trebui sa urmeze cu strictete recomandarile medicale si sa efectueze controale medicale periodice pentru a monitoriza starea de sanatate.
Importanta consultarii medicale
Chiar daca lesinul este adesea inofensiv, repetarea episoadelor poate indica o problema de sanatate ce necesita investigatii suplimentare. Este esential sa consultam un medic in cazul in care lesinul se repeta frecvent sau daca apar simptome insotitoare, cum ar fi durerea in piept, dificultati de respiratie sau ameteli prelungite. Un medic poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi electrocardiograme sau analize de sange, pentru a determina cauza exacta a lesinului.
Intr-un astfel de caz, specialistii in domeniul sanatatii, precum cei de la Institutul National de Sanatate Publica din Romania, recomanda monitorizarea atenta a simptomelor si a factorilor declansatori pentru a dezvolta un plan personalizat de prevenire si tratament. Interventiile medicale pot include schimbari in stilul de viata, medicamente sau, in cazuri mai grave, interventii chirurgicale pentru corectarea problemelor cardiace sau neurologice subiacente.
